Gata, măștile au căzut definitiv!
Pentru cine se mai îndoia vreo clipă de ce intenții au acești nenorociți in cap cu un paranoic autentic, discursul lui Dragnea de la acest consiliu național al lor este unul nemaiauzit in ultimii 25 de ani. Gata, nu mai este loc de interpretari; amenințările au curs gîrlă, pe față: către UE, către procurori, către Iohannis, către miniștri, către autorități, către multinaționale, către sistemul bancar, către presă, către opoziție; amenințări făcute cu degetul arătător îndreptat acuzator către unii din sală, golănește (fiindcă doar derbedeii fac de-astea, îi pun în situații surprinzătoare și pe cei din gașcă fără a-i avertiza anterior), cu miștouri de țăran parvenit și glume de autogara din Alexandria: “unde ești, mă, că, nu te văd”, sau ” Oprișan, n-o mai ține de vorbă pe doamna prim-ministru că vreau să mă asculte și pe mine” sau “Teodorovici, avem sau nu 60 de miliarde in plus”? Invitatul special Tudorel Bubonel a fost adus acolo pentru a i se spune public ce se așteaptă de la el iar tartorul- șef l-a luat și la mișto tot cu degetul arătător indreptat spre el, spunându-i :” Vedeți ce frumos si interesant e la noi la PSD?”. Partea bună este că s-a văzut cu ochiul liber că sala era tăcută spre deosebire de congresul din martie și apelurile lui Dragnea de genul:” Eu nu cedez, voi vreți să cedați?” nu a avut decât niște nu-uri răzlețe. Este cât se poate de limpede că discursul dement al lui Dragnea i-a luat prin surprindere pe mulți din sală și în mintea lor deja este o întrebare majoră în legătură cu ce se va întâmpla de aici încolo și cum vor face față cerințelor halucinante ale lui Dragnea care a ajuns în postura lui Ceaușescu in 1989: un dictator dement in dezacord cu toată lumea, care vrea sa îndrepte țara spre izolare politică și faliment economic și susținut conștient doar de niște lachei care încă cred in el și susținut doar formal de ceilalți din teama că fără partid mor de foame fiindcă nu își pot câștiga pâinea de toate zilele într-o lume competitivă. După opinia mea, lucrurile vor merge in continuare împiedicat, intr-o nebunie fără noimă până la prima rundă de alegeri din anul viitor cand votul popular va da un semnal clar.
Acum ceva vreme i-am auzit pe Liiceanu și Alex Ștefănescu spunând – independent unul de altul – același lucru: că ar fi dispuși să facă pușcărie in locul lui Liviu Dragnea de vreme ce ăsta e in stare să dea foc la țară pentru a scăpa de condamnare, cu condiția ca acesta să dispară definitiv din viața publică a acestei țări. Mi se pare un târg fair-play. Aseară, Oprisan, Tăriceanu și toți ceilalți vorbitori au tot bătut șaua să priceapă iapa: e nevoie de iertare, de consens, de resetare, de luat de la capăt, iarăși de iertare, de reparații morale, din nou de iertare si iar de iertare. Auzind de atâta vreme ce spun acești briganzi, aceasta bandă de tâlhari despre amnistie și grațiere, despre faptul că e nevoie de iertare ” in anul 100 al Rrrromâniei” cum spunea Oprisan, ei bine, fac si eu precum Liiceanu și Ștefănescu: bine, mă, fie, uite, suntem dispuși să vă iertăm, pe toți, indiferent câți sunteți și ce ați făcut dar cu o conditie; SĂ PLECAȚI! Să plecați cu toții din viața noastră, să plecați cu toată agoniseala voastră furată, să dispăreți in dosul gardurilor voastre de trei metri înălțime, în vilele voastre de 1000 de mp, în piscinele voastre de smarald, în pădurile voastre de vânătoare, în paradisurile voastre fiscale, cu valizele voastre cu bani, bijuterii și rolexuri, cu amantele voastre botoxate, cu tot ce vreți voi, mă, dar să nu va mai vedem și să vă auzim niciodată! Ce ziceți, vă băgați? Păi altfel cum vreți voi, mă, lipitorile dracului? Vreti și iertare dar și să jucați în continuare în capul nostru, așa-i? Păi așa, nu, mă, așa nu se poate domnule, ca e pericol, vorba lui Moromete.