10 septembrie 2020
Haosul generat de începerea școlii în condiții de pandemie scoate la suprafață toată mizeria din sistemul de educație adunată vreme de zeci de ani și băgată sub preș de toate guvernările. Acum iese la suprafață adusă de valul pandemiei exact ca atunci când o apă mare și furioasă adună toată mizeria lăsată de oameni și o poartă peste tot, așa, parcă să le arate dinadins oamenilor cât de bicisnici, nevolnici și netrebnici sunt.
Îmi aduc aminte de vremea când jobul pe care l-am avut ani de zile mă purta pe drumurile țării; băteam aproape săptămânal ruta Constanța- Brăila-Galați- Focșani- Bacău- Iași-Suceava.
În vara lui 2005 în timpul inundațiilor care au făcut prăpăd prin Moldova, treceam prin satele amărâte lovite de ape și eram îngrozit de ce vedeam: oamenii își scoseseră afară în curțile năclăite de noroaie toată agoniseala lor rămasă în urma apelor. Niciodată nu am simțit un rău lăuntric mai mare; până atunci vedeai satele noastre de câmpie, măi răsărite sau mai amărăte, cu garduri mai căzute sau mai renovate- după cum era și gospodarul- cu cotețe în fundul curții și șoproane de acum 60 de ani. Nu bănuiai ce e înăuntru; ei bine, acum, vedeai toată sărăcia și mizeria din spatele gardurilor fiindcă oamenii scoseseră afară din casele inundate totul: aragazuri și frigidere ruginite, paturi vechi dezmembrate, mese și scaune rupte, somiere scâlciate, cuverturi cu “Răpirea din Seray” sau “Tarantella”, haine vai de capul lor, oale, televizoare din 1980, cratițe și tigăi slinoase. Aia era de fapt țara în mediul rural, aia care nu se vedea din șosea, aia pe care apa mare o scosese la vedere fără voia noastră.
Exact același sentiment îl am acum: școala noastră, aia cu problemele ei vechi de când lumea, de care uităm luați cu altele, iese acum la suprafață adusă de Covid în toată hidoșenia ei pe care noi am provocat-o. Acum iese la iveală cât de slabă, incompetenta și coruptă este administrația noastră locală.
Toți cer ajutoare și sfaturi de la guvern care dincolo de șovăielile și gafele sale nu poate face ceea ce un primar netrebnic, incompetent sau corupt nu a făcut în câteva mandate.
Asta mai arată ceva: anume că țara trebuie regândită administrativ. Toată lumea știe că actuala organizare administrativă a fost făcută de Ceaușescu în 1968 cu un singur scop, acela de a-și consolida puterea; adică a desființat cele 16 regiuni cu prim-secretari puternici rămași de pe vremea lui Dej și a făcut 41 de județe în care și-a pus oamenii săi. Nimeni în 30 de ani nu a avut curajul de a aborda această problemă iar consecințele le vedem azi, fiindcă situația convine de minune celor 45 de mii de consilieri și primari aleși din 4 in 4 ani. Nu contează că avem localități numite “orașe” în care vacile pasc printre blocuri mizerabile care arată ca în Cecenia din timpul războiului din anii ’90.
Suntem în continuare o țară rurală subdezvoltată chiar dacă suntem în UE.
——————————————————————————————————————————————————————————————-
16 septembrie 2020
Se tot repetă la televizor: doar 1 din trei români se prezintă la vot la alegerile locale; nu mai pun la socoteală că din treimea aia mulți s-au dus degeaba fără să priceapă nimic sau au mers împinși de la spate sau momiți cu ulei, zahar, făină sau 50 de lei.
Acum însă, alea două treimi au descoperit brusc că ei ar merge dar li se încalcă drepturile cetățenești prevăzute în cărticica numită Constituție pe care de altfel nici nu au citit-o.
Aaa, păi stai dom’le, mă obligă să merg cu mască? Imi ia temperatura? Păi, ce, eu am drepturi constituționale, mi se îngrădește dreptul constituțional sacru pentru care au murit eroii neamului! Nu știu, bă, să vină să mă ia cu izoleta, nu mă interesează, eu am drepturi, dacă nu sunteți în stare să îmi asigurați dreptul constituțional de a vota, ați auzit, CURAT CONSITUȚIONAL, băi guvernanți nenorociți, eu fac scandal, huooooo!
Nu mai merg dom’le, auzi, ce să mă duc, ăștia îmi încalcă drepturile, fir-ați ai dracu’, lasă că vă reclam eu la Brucsel, la Haga, la UE, la NATO, peste tot vă reclam, că de-aia ne-am facut noi revoluția noastră și ne-am câștigat drepturi constituționale.
———————————————————————————————————————————————————————————————————————–
18 septembrie 2020
Se tot repetă la televizor: doar 1 din trei români se prezintă la vot la alegerile locale; nu mai pun la socoteală că din treimea aia mulți s-au dus degeaba fără să priceapă nimic sau au mers împinși de la spate sau momiți cu ulei, zahar, făină sau 50 de lei.
Acum însă, alea două treimi au descoperit brusc că ei ar merge dar li se încalcă drepturile cetățenești prevăzute în cărticica numită Constituție pe care de altfel nici nu au citit-o.
Aaa, păi stai dom’le, mă obligă să merg cu mască? Imi ia temperatura? Păi, ce, eu am drepturi constituționale, mi se îngrădește dreptul constituțional sacru pentru care au murit eroii neamului! Nu știu, bă, să vină să mă ia cu izoleta, nu mă interesează, eu am drepturi, dacă nu sunteți în stare să îmi asigurați dreptul constituțional de a vota, ați auzit, CURAT CONSITUȚIONAL, băi guvernanți nenorociți, eu fac scandal, huooooo!
Nu mai merg dom’le, auzi, ce să mă duc, ăștia îmi încalcă drepturile, fir-ați ai dracu’, lasă că vă reclam eu la Brucsel, la Haga, la UE, la NATO, peste tot vă reclam, că de-aia ne-am facut noi revoluția noastră și ne-am câștigat drepturi constituționale.
————————————————————————————————————————————–
23 septembrie 2020
Este de neînțeles- cel puțin pentru mine- cum pot exista încă atât de mulți oameni care și-au trăit adolescența și tinerețea în comunism și care după 30 de ani nu se pot desprinde definitiv de nostalgiile acelor vremuri negre.
Auzi la tot pasul: ” Ehei, ce lucruri produceam noi in timpurile alea… mai țineți minte perdelele de Pașcani, mobila de Târgu-Mureș, faianța, gresia si seturile de baie Sanex de la Cluj, cristalurile de Curtea de Argeș, pantofii de la Clujeana, “alendeloanele” de la Orăștie, ehei…”
Oamenii ăștia au rămas ancorați acolo, în trecut, precum midiile prinse de stabilopozii de la mare pe care dacă vrei să le smulgi de-acolo riști să îți zdrelești mâinile; nici nu știi ce să faci, să le lași acolo unde se simt ele bine, să le smulgi riscând să le rupi de lumea lor?
Nu contează că perdelele, gresia si faianța și celelalte bunuri erau destinate doar nomenclaturii sau ….ehei, se procurau numai pe șpagă pe care oamenii- ca și mine- erau dispuși să o dea pentru absolut orice. Banalele lămâi, măslinele, țigările (pentru cine nu știe, pachetul de Kent avea următorul traseu: tu îl dădeai doctorului care il dădea asistentei să îl vândă altui pacient care il dădea doctorului și tot așa…), cafeaua ( țineți minte la petreceri când gazda întreba după sarmale, friptură și cozonac: vă fac o cafea? Nu, ziceam noi sătui de nechezol, dar gazda insista zâmbind șăgalnic: am NATURALĂ! Aaaa, dacă e naturală, vrem, cum să nu!), așadar totul era inaccesibil sau se plătea cu bani grei. Kilul de cafea, gramul de aur și cartușul de Kent aveau prin ’85 același preț: 1000 de lei. Nu conta, făceam CAR-uri, oficiale sau țigănești, între noi.
O Dacia 1310, “full” nene, export Canada, prin 87 ajunsese cu șpagă la una sută mii lei fără să mai aștepți 2 ani. Dacă ți-o cumpăra vreo rudă de afară costa 3000 de dolari, dar vorba lui Bulă, curve avem da’ de unde luăm dolarii că nu se găsesc! Dacă găseai luai 1 an la locul de muncă. Se pot scrie tone de hârtie despre vremurile alea dar oamenii de care vorbesc nu își pot scoate piroanele astea din cap: ehei, perdelele noastre de Pașcani, artizanatul nostru, cămășile de pânză topită….unde sunt alea?
Mă întreb cum vor vota oamenii ăștia.
—————————————————————————————————————————–
24 SEPTEMBRIE 2020
Câteodată este totuși bine că Iohannis, așa, sec, mut, rezervat, limitat, cum e el de fapt dă niște semnale anticipate cu privire la lucruri care urmează să aibă un deznodământ imediat.
Spre exemplu, ieri, la conferința de presă un jurnalist l-a intrebat ce va face dacă soțul șefei DIICOT aflat în proces va fi condamnat.
” Fiți sigur că dacă se va întâmpla așa ceva nu voi aștepta să se învârte rotițele” a răspuns enigmatic Iohannis.
Astăzi, ce să vezi? Dl. Hosu, consortul șefei DIICOT Georgiana Hosu a luat 3 ani cu suspendare, chiar dacă decizia nu e definitivă.
Haț! Madama a și demisionat! Așa, nene! Ce atâta futut musca cu acul, că ce are sula cu prefectura, că ea e o profesionistă, că fiecare e cu pizda mă-sii, că au lucrat-o unii, etc. I don’t care! OUT! De ce? Uite așa! Să zicem că eu ca cetățean mă revolt când aflu că ȘEFEI ANTI-MAFIA (!!!!) i-o trage unul condamnat pentru vreo infracțiune chiar dacă ăla e bărbat-su! E clar? Ia mai duceți-vă dracului de-aici!
În final nu pot să nu mă mai revolt o dată chiar cu riscul de a fi considerat misogin: Băi, dar voi, cei care reprezentați statul ăsta, cei care sunteți abilitați prin lege să faceți numiri, propuneri, să alegeți procurorii și judecătorii chiar nu găsiți să puneți în fruntea parchetului anti-Mafia decât muieri din astea precum Alina Bica sau Georgiana Hosu? Băi, dacă tot credeți că femeile sunt mai potrivite pentru joburi de-astea nu găsiți, mă, în toată țara asta o muiere cu coaie care să fie tare, incoruptibilă, inteligentă, îndârjită și mai necruțătoare decât 100 de bărbați? Voi găsiți numai de-alde Bica, Hosu, Savonea sau Costiniu?
Dacă da, mai duceti-va dracului încă o dată!
—————————————————————————————————————————————————————————
27septembrie 2020
Cea mai tâmpită întrebare pe care jurnaliștii o pun invitaților:
” Pentru ce ați votat?”
Iar invitații răspund stereotip:” Pentru schimbare, pentru un oraș european, bla-bla…
Unul nu spune:” Am votat pentru că să alung hoții, ticăloșii, impostorii și incompetenții care mă împiedică să mă simt în orașul meu tot așa de bine cum mă simt în casa mea.”
Am observat că odată la 4 ani, candidații au emoții fiindcă pe urmă, odată aleși, îi doare-n pix. Madam Sacâz de Voluntari a venit cu noaptea-n cap, să nu dea ochii cu poporimea; clipea des și nu mai avea vocea ca șmirghelul deși sub mască i se ghicea rictusul oribil al gurii. Prințul consort Pandele ot Voluntari nici nu și-a făcut campanie, el este primar pe viață în moșia lui. El mai degrabă s-a îngrijit să o susțină pe “albinuța” lui, să o danseze pe Jerusalema, să o jelească pentru cât de mult se sacrifică ea pentru București iar pulimea nesimțitoare și rea nu apreciază asta.
Sper ca albinuța să devină de mâine doar soția primarelui de Voluntari.
Banditul de Băsescu, emoționat și el spune enigmatic:” Bucureștenii să voteze pentru ei!”
Fantele de Obor CACPT, are și el vocea pierită, știe de pe acum că ALDE s-a dus pulii de suflet și se gândește de pe acum cum se va duce la Ponta cu căciula-n mână așa cum s-a dus și în 2014 să se milogească să mai prindă un loc pe liste la parlamentare.
Sper ca lumea să vină la vot în număr mai mare, măcar ca anul trecut. Este lăudabil totuși că oamenii vin la secții în condițiile astea sanitare restrictive.
La ora asta, 12,00, se vede că PSD este puternic organizat în sud unde prezenta la vot este mare.
Cel mai important este totuși ca Bucureștiul să iasă la vot. De ce se va întâmpla în București depinde politica următoarelor alegeri și evident politica următorilor ani. Dacă Bucureștiul nu scapă de Firea, PSD-ul capătă o gură de oxigen importantă.
Hai la vot! Bucureșteni, arătați-vă mușchii, ce dracu’, mai ajungem și noi pe-acolo din când în când, vrem și noi, provincialii ăștia, o capitală pe măsură!
———————————————————————————————————————————————————————-
27 septembrie 2020, dupa exit-poll
A doua scrisoare a lui Pandele către albinuța lui
“Albinuțo, nu fii tristă, iubirea mea! Oamenii răi și nerecunoscători cărora le-ai făcut atâta bine te-au trădat. USR-ul ăsta e răul pământului, ăștia sunt homosexuali și lesbiene, marxiști și neocomuniști. Draga mea, iubirea visurilor mele, eu am fiu lângă tine să te ajut să treci peste durerea asta care îmi sfâșie inima mea de marinar bătrân trecut prin furtuni tropicale și sentimentale.
Noi vom merge pe 14 la moaștele Sfintei Parascheva de la Iași și vom cere ajutor Preacuvioasei să trecem peste durerea asta.
Noi, oricum, vom fi fericiți aici la Voluntari unde avem de toate și eu voi fi primar până la bătrânețe. Ne mai întâlnim cu Nașu’ nostru care ne va îmbărbăta cum numai el știe să o facă!
Hai nu fi tristă, iubito, albinuța mea, uite, mai bine să dansăm, nu-ți mai pun Jerusalema, ia mai bine cântă tu melodia aia care-ți place cel mai mult, hai, te ajut și eu:
” cu ce m-am aleeeees în viațăăă, ce-am băut, ce-am mâncat și cu ce am strâns în brațeeeee”!
Al tău, veșnic Florentin
About the author
