Motto:
– Claudiule, să nu te prind că după ce pleci la Bruxelles te apuci și tu să le lingi la ăia clanțele că te omor, zise Olguța obosită așezându-se pe marginea patului. Hai, dă odată clanța aia încoace că vreau sa-mi scot pantofii ăștia cu tocuri de fier forjat, ufff, ce m-au obosit. Claudiu, ce faci, ai înnebunit, lasă dracului clanța aia, ce faci, băiiiiii…., nu așa se face!
Se vorbește pe toate posturile TV de câtă nevoie de autostrăzi este in țara asta. Parca ne-am trezit dintr-o comă profundă care a durat 25 de ani. Deja dupa anul 2000 devenise evidentă nevoia acută de infrastructură rutieră dar guvernele au ignorat-o complet. Ne-am mâncat zilele 25 de ani la volan înjurînd si stând exasperați ore in șir blocați pe centuri care arată ca in Cecenia in anii ’90, pe DN1 sau pe Valea Oltului, am îmbătrânit conducând pe șoselele rupte, ne-am împuținat cu câteva zeci de mii de suflete pierdute aiurea din cauza lipsei autostrăzilor. Acum am ajuns in situația in care țipăm precum istericii sau bolnavii psihici de la Obregia:” Nu mai poooot, nu mai vreauuu, scoateți-mă de aiiiici, vreau autostraaaaaziiii!!!!”, dăm legi in speranța nebunului care crede ca daca se aprobă legea, uffff, gata, am scăpat, vor apărea de mâine autostrăzile. Asta arată că am realizat brusc cum am irosit 30 de ani din viața noastră, am realizat brusc că nu am facut mai nimic, trăim la nivel colectiv drama unui individ care s-a amăgit 30 de ani cu gândul că “mai e timp, sunt încă tânăr, le voi face eu până la urmă” pentru ca într-o zi, privindu-se in oglindă sa realizeze ca timpul a trecut iremediabil și lucrurile nu s-au întâmplat, a trăit o iluzie, iar ca lucrurile să se întâmple chiar dacă s-ar apuca de mâine să lucreze ca un turbat, nu mai are cum sa le facă fiindcă nu îi mai ajung zilele iar el este bătrân si neputincios si lumea din jurul său s-a schimbat. Un fel de ” Piesă neterminată pentru pianină mecanică.” Am ajuns o nație de depresivi care a fost condusă tot timpul de fel de fel de găști de paranoici.
Întâiul bandit al țării l-a descoperit mai nou pe idiotul de Daea si il folosește ca instrument de manipulare al bieților oameni de la țară. Probabil ca Itzhak, Benny si alți consultanți de taină i-au spus:” Bosule, nu merge cu feisbucul, ia-o tot așa, mai pe natural, vorba reclamei, cu țăranii, pe ăștia ii prostești mai repede. Așa că l-a remorcat pe Daea (un dulău prost si tarat de comunism și de vizitele lui Ceaușescu pe ogoarele patriei) după el si bate județele din sud ronțaind ca boul ridichi, morcovi si castraveti, mirosind legaturi de ceapă si leustean si spunandu-le oamenilor:” Am niste ridichi in frigider, nu le-am putut mânca; am vrut sa mănânc o roșie de dimineață, a fost imposibil.” Apoi ii zice lui Daea, așa, moale, să il audă lumea că el e tartorul:” Petrică, le dai subvenție 3000 de euro la usturoi? Hai, mă, dă-le, mai dă-le si bani pentru centrale de încălzit solariile, si bani de construit solarii solide si gata, pe urma stai si aștepți tomate românești tot anul” Petrica se foiește, isi privește stăpânul cu ochi rugători de câine bătut de soartă – știe ca n-are de unde- dar se învoiește, sigur că da sefu’!
Apoi banditul Livache îi ia pe Daea si patru băieți de la țară cu figuri cam tâmpe si ii duce la Antena 3 unde iar mai rontaie o ridiche, desenează la flip-chart niste prostii si zice că el a inițiat programul cu tomatele fiindcă, adaugă el scarbit, tomatele care vin din import, să fie clar, sunt făcute din carton si rumegus.
Daca procurorului corupt Negulescu i se zice Portocală, propun ca de acum înainte să ii zicem lui Dragnea, Liviu Tomată. Iar când va ajunge la bulău sa punem mână de la mână și să ii trimitem sute de kg de tomate, morcovi si ridichi până crapă.
About the author
